Fostul „Versailles al Transilvaniei”
La sfârșitul anilor 1990, castelul cunoscut drept Versailles-ul din Transilvania a ajuns într-o stare precară de conservare. În prezent, proprietara castelului este Katalin Bánffy, fiica contelui Miklós Bánffy, care trăiește în Maroc. În anul 2007, contesa și Fundația Transylvania Trust au încheiat un contract de concesiune în care contesa a încredințat castelul Fundației Transylvania Trust pentru 49 de ani. Pentru mai multe informații despre clădire și activitățile conexe, accesați următoarea pagină web: www.banffycastle.ro
La sfârșitul anilor 1990, castelul cunoscut drept Versailles-ul din Transilvania a ajuns într-o stare precară de conservare. În prezent, proprietara castelului este Katalin Bánffy, fiica contelui Miklós Bánffy, care trăiește în Maroc. În anul 2007, contesa și Fundația Transylvania Trust au încheiat un contract de concesiune în care contesa a încredințat castelul Fundației Transylvania Trust pentru 49 de ani. Pentru mai multe informații despre clădire și activitățile conexe, accesați următoarea pagină web: www.banffycastle.ro
Activitatea de specializare în reabilitarea patrimoniului construit este prezentă la Castelul Bánffy de la Bonțida deja din 2001, studenții participanți contribuind an de an la reînnoirea ansamblului deoarece, în cadrul atelierelor de formare practică, lucrează efectiv la restaurarea monumentului istoric. Până acum s-a realizat restaurarea clădirii bucătăriei, unde funcționează o cafenea culturală, precum și spații care deservesc participanții la programele de specializare, precum bucătăria, o sală de mese și camere de oaspeți. Pe două niveluri și parțial la etajul clădirii Miklós reconstruite funcționează săli de clasă, birouri și camere pentru profesorii invitați ai programului. Consolidarea structurală a clădirii principale și restaurarea parțială a aripii vestice au fost, de asemenea, realizate, la parterul aripii de vest aflându-se expoziția permanentă intitulată „Câmpurile de forță ale lui Miklós Bánffy”. Capela, parte a clădirii principale (aripa de est), servește astăzi ca centru comunitar și găzduiește expoziția Lost&Found Lapidarium, precum și expoziția digitală „Statuile pierdute ale Castelului Bánffy de la Bonțida”. În grajdul aflat în curs de renovare funcționează temporar atelierele de restaurare, dar acesta servește și ca sală multifuncțională sau loc alternativ pentru proiecții de film, concerte de muzică clasică și spectacole de teatru. Remiza de trăsuri este și ea în curs de restaurare, aici urmând să fie înființate atelierele permanente pentru programele de specializare.
Cronologia restaurării castelului Bánffy din Bonțida:
2000: Datorită unei cereri a Fundației Transylvania Trust, castelul a fost inclus în lista celor 100 de clădiri cele mai amenințate din lume de către World Monuments Watch. Începerea lucrărilor de restaurare a fost posibilă datorită unui acord semnat în 1999 între Ministerul Culturii din București și Ministerul Patrimoniului Național din Budapesta. Ministerul Culturii din București a sprijinit și restaurarea parțială a acoperișului clădirii principale. Din 2001, Fundația organizează la castel un program internațional de formare în restaurarea patrimoniului construit, iar cafeneaua culturală a fost deschisă în fosta clădire a bucătăriei în același an.
2003: Cu sprijinul World Monuments Fund, structura clădirii Miklós a fost consolidată și s-a finalizat acoperișul. În 2004-2005, datorită programului Cultura 2000, a fost deschis centrul de formare profesională în restaurarea patrimoniului construit în clădirea Miklós, unde au fost amenajate săli de conferințe și birouri. În cadrul programului Phare 2002, au fost restaurate, de asemenea, mobilierul și unele spații mai mici.
2003: Cu sprijinul World Monuments Fund, structura clădirii Miklós a fost consolidată și s-a finalizat acoperișul. În 2004-2005, datorită programului Cultura 2000, a fost deschis centrul de formare profesională în restaurarea patrimoniului construit în clădirea Miklós, unde au fost amenajate săli de conferințe și birouri. În cadrul programului Phare 2002, au fost restaurate, de asemenea, mobilierul și unele spații mai mici.
2006–2007: Un proiect susținut tot de Cultura 2000 a permis restaurarea parțială a clădirii grajdului și reabilitarea capelei din clădirea principală, care de atunci funcționează ca centru cultural și comunitar. În același timp, s-au creat două săli de expoziție în clădirea porții.
2008: A continuat restaurarea interioarelor clădirii Miklós, iar în turn s-au amenajat spații de cazare, împreună cu instalarea unei centrale termice și a caloriferelor. Tot în 2008, Centrul de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit a câștigat Premiul pentru patrimoniul cultural al Uniunii Europene, care este și Marele Premiu Europa Nostra, la categoria educație și sensibilizare.
2009: A avut loc restaurarea parțială a structurii acoperișului clădirii principale și finalizarea lucrărilor la fațada clădirii Miklós.
2010: Datorită sprijinului Fondului Norvegian, s-a realizat restaurarea parțială a clădirii de moară.
2011: S-au efectuat lucrări de consolidare la zidăria clădirii porții și s-a lucrat la șarpanta aripii romantice (neogotice) a clădirii principale.
2012–2013: S-a finalizat șarpanta aripii neogotice, iar spațiile din curba curții de onoare au fost restaurate prin consolidarea zidurilor și reabilitarea golurilor de uși și ferestre.
2014: Lucrările de restaurare s-au concentrat din nou pe curtea de onoare și clădirea principală: s-a realizat șarpanta pentru o parte a clădirii grajdului și s-au restaurat decorațiile din piatră ale fațadei romantice a clădirii principale.
2015: Au avut loc lucrări de întreținere la fațada de vest a clădirii bucătăriei.
2016: S-a realizat restaurarea estetică a zidurilor exterioare și interioare ale curții de onoare, reînnoirea instalației electrice, retencuirea clădirii Miklós și restaurarea parțială a unor spații interioare ale clădirii principale.
2017: Lucrările au continuat în clădirea principală, unde, după curățarea pivniței, s-au restaurat bolțile și punctual s-au consolidat sau reconstruit zidurile, unde punerea în siguranță necesita aceste intevenții.
2018: Lucrările au continuat în pivnița clădirii principale și s-a restaurat un spațiu important, lapidariul castelului, care s-a revigorat cu un buget minim și intervenții minimale.
2019: A fost lansat proiectul intitulat „Restaurarea și refuncționalizarea Castelului Bánffy din Bonțida ca centru educațional”, cu o durată de trei ani. Proiectul avea ca obiectiv consolidarea structurală completă a clădirii principale, restaurarea aripii neogotice și renovarea fostei remize de trăsuri pentru a servi ca atelier educațional. Restaurarea de anvergură a fost susținută de Guvernul Ungariei prin Fondul Bethlen Gábor. În 2019, s-au desfășurat în principal activități de proiectare, de obținerea avizelor necesare, semnarea contractelor și realizarea unui studiu arheologic sub supravegherea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, împreună cu scanarea 3D cu laser și realizarea releveului aripii de vest a clădirii principale. De asemenea, s-a putut realizat reconstruirea a două calote boeme din grajd.
- 2019: A fost lansat proiectul intitulat „Restaurarea și refuncționalizarea Castelului Bánffy din Bonțida ca centru educațional”, cu o durată de trei ani. Proiectul avea ca obiectiv consolidarea structurală completă a clădirii principale, restaurarea aripii neogotice și renovarea fostei remize de trăsuri pentru a servi ca atelier educațional. Restaurarea de anvergură a fost susținută de Guvernul Ungariei prin Fondul Bethlen Gábor. În 2019, s-au desfășurat în principal activități de proiectare, de obținerea avizelor necesare, semnarea contractelor și realizarea unui studiu arheologic sub supravegherea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, împreună cu scanarea 3D cu laser și realizarea releveului aripii de vest a clădirii principale. De asemenea, s-a putut realizat reconstruirea a două calote boeme din grajd.
2020: Pe lângă restaurarea pinaclurilor decorative ale fațadei neogotice a clădirii principale, s-au desfășurat lucrări structurale externe și interne, de la subsol până la etaj.
2021: A fost reconstruită o boltă complexă în turnul estic al clădirii principale și au început lucrările de reparație structurală a golurilor de fereastră unde am montat tocuri în primăvară. După 70 de ani, pentru prima dată, s-au montat ferestre pe clădirea principală, iar pe fațada vestică, neogotică, ferestrele cu rame din lemn, cu sticlă sablată, evocă splendoarea castelului de acum 100 de ani. În plus, a început consolidarea structurală a fostei remize de trăsuri.
2022: Am reușit să acoperim clădirea principală și să restaurăm 75% din structura acesteia. Consolidarea structurală a fost o provocare majoră, deoarece clădirea principală a fost lăsată descoperită timp de 40 din ultimii 65 de ani, cauzând deteriorarea pereților și prăbușirea bolților. Împreună cu consolidarea, s-au instalat tâmplăriile de lemn, s-a restaurat scara de onoare care ducea la etaj și s-au realizat instalațiile necesare funcționării clădirii, cum ar fi rețelele electrice, alimentarea cu apă și gaz și sistemul de încălzire. Aceste lucrări au salvat clădirea principală de la colaps și au creat oportunități pentru continuarea restaurării castelului prin obținerea unor fonduri viitoare. Aripa vestică, care găzduiește acum expoziția interactivă permanentă intitulată „Câmpurile de forță ale lui Miklós Bánffy”, a fost de asemenea restaurată. Expoziția s-a deschis în primăvara anului 2023, oferindu-le vizitatorilor informații despre conceptul de Transilvanism, activitatea fostului ministru de externe al Ungariei și director al Operei din Budapesta, despre scrierea „Trilogiei transilvane”, precum și despre reînnoirea vieții culturale maghiare transilvănene și provocările cu care se confruntau instituțiile culturale în prima jumătate a secolului XX. De asemenea, oferă o imagine detaliată a prezenței de peste 700 de ani a familiei Bánffy la Bonțida.
- 2023: datorită unui sprijin suplimentar din partea Guvernului Ungariei prin Fondul Bethlen Gábor, am început restaurarea remizei de trăsuri, la acel moment ultima clădire neacoperită și grav degradată din ansamblul castelar. Primul pas a fost punerea în siguranță a structurii sale de susținere, urmată de restaurarea arhitecturală și amenajarea unui atelier educațional.
